Timpul nu l-am masurat niciodata in zile, ore sau minute deoarece azi el pare a fi mai comprimat ca niciodata (azi e Luni - maine e Vineri si apoi un respiro dupa care reintram in repetie :) ... ci in momente, in clipe in care cautam sa oprim acest timp in loc pentru a savura creatiile artistice ce ne sunt oferite la fiecare pas .
Tot ceea ce trebuie e sa facem e sa intoarcem timpul in favoarea noastra , atunci cand trecem grabiti pe langa o cladire (pe langa care trecem dealtfel fara a o remarca considerand-o ca un ceva normal sa fie acolo) sa ne oprim , sa ridicam pentru o clipa privirea in sus pentru a o descoperi in toata frumusetea ei, pentru a ne pune intrebari si a le cauta raspunsuri si cu cat gasim mai multe raspunsuri cu atat ne imbogatim cultural vorbind, ne readaptam vocabularul si de ce nu ne simtim mai desavarsiti cand le povestim celorlalti despre noua descoperire ...efectul final dorit e ca din 10 oameni carora le povestesti daca ai avut succes la 5 cred ca ai realizat ceva si de ce nu ti-ai gasit o noua tema de discutie despre cine a creat cladirea, in ce perioada, carui stil sa o atribui si iata asa poate se naste noul subiect pentru urmatoarea intalnire !
Am inceput sa povestesc despre cladiri nu tocmai intamplator deoarece imi aduc aminte de drumul pe care il parcurgeam in fiecare zi spre scoala, un drum presarat de istorie, cladiri ce stateau marturie vremurilor de alta data si fermecator prin faptul ca in fiecare zi mai descopeream ceva ..cate un geam prin care se intrezari cate o repetitie de teatru, o ferestra deschisa prin care se auzeau voci ce repetau pentru a ne bucura la spectacolul ce avea sa vina ...era un drum pe care ma bucuram sa-l parcurg caci aveam mereu sentimentul ca particip la o prima vizionare, la o prima auditie .... timpul parea a se opri in loc pentru ca eu sa imi bucur sufletul si asta asa in fiecare zi !
Acel drum mi-a deschis curiozitatea de a cunoaste, de a invata pentru a intelege semnificatia a ceea ce aveam sa vad sau sa aud .Timpul l-am intors in favoarea mea caci o data cu trecerea sa nu mai eram doar in drumul spre scoala ci devenisem un spectator insetat de a vedea si auzi tot cea ce era "nou" ca sa zic asa in superba institutie a artelor : Teatrul si Opera din Timisoara!
Dupa care iata - ma azi scriind aici, incercand sa fiu in timp cu vremurile si a da mai departe caci cine stie cati
followers...se vor naste precum acest blog din pasiune pentru arta si cultura, pentru tot ceea ce este frumos!
PS:
Si o data cu venirea toamnei, anotimp ce ne bucura privirea prin paleta sa de culori lasandu-ne purtati pe sunetul anotimpurilor lui Vivaldi ...imi doresc sa savuram deschiderea noilor stagiuni la Opera, Filarmonica si Teatru cat si expozitiile Muzeelor din Timisoara ... e un peisaj a carui transformare o putem admira zi de zi !
Va doresc o toamna frumoasa
